Saturday, 17 December 2011

Doi copii si o geanta cu bani

  
Millions


Danny Boyle reia aici premisa din Shallow Grave dintr-o alta perspectiva, cea a copilariei. Suntem in Manchester, cu cateva zile inante de trecerea la euro (care, dupa cum stim, nu a avut loc niciodata), si asa cum aflam chiar din primele cuvinte din film "The French have said au revoir to the franc, the Germans have said auf wiedersehen to the mark, and the Portuguese have said... whatever to their thing".
Damian si Anthony se muta impreuna cu tatal lor  intr-un cartier nou de la periferie, aflat in vecinatatea caii ferate. Cei doi copii, cu temperamente atat de diferite, recepteaza in mod opus moartea mamei lor: in timp ce Anthony, fratele cel mare, inclinat spre aspectele practice ale vietii, riguros, capabil sa faca rapid calcule, sa discute afaceri ca un adult, profita de ea doar pentru a-i induiosa pe cei din jur, ca sa-si atinga mai usor scopurile, Damian, fratele cel mic, cu o profunda dimensiune religioasa, pasionat de vietile sfintilor, ale caror date si fapte le cunoaste in amanunt, traieste intr-o lume a lui, inconjurat de viziunile martirilor, sanctificandu-si mama si intrebandu-si prietenii imaginari daca au apucat deja sa o cunoasca, she's new there. Nu numai mental, dar si fizic, isi construieste o lume a lui, facuta din cutii de carton, un spatiu de unde urmareste trecerea trenurilor si in care sta de vorba netulburat cu sfintii. Chiar in timpul unei discutii cu sfanta fumatoare Clara din Assisi, o geanta cu 260.000 de lire sterline ii cade din cer si de aici incep dilemele morale si practice, lupta dintre constientizarea puterii date de bani si rationalismul lui Anthony si generozitatea, dorinta de a-i ajuta pe ceilalti a micutului Damian, care considera banii un dar venit de la Dumnezeu, ce trebuie impartit mai departe cu cei sarmani. 
Impresioneaza naturaletea si expresivitatea lui Alex Etel, inocenta personajului pe care-l interpreteaza cu atat aplomb (mi-a facut pofta sa vad si celelalte 2-3 filme in care joaca, acum, pana nu creste), modul responsabil in care priveste problemele sociale grave, altruismul si generozitatea lui. Parca tusele sunt putin cam ingrosate si uneori naivitatea lui exaspereaza, dar pana la urma ea ramane sursa principala de comic de limbaj si situatii.
Este un film de care se pot bucura si copiii (daca parintii nu sunt extrem de puritani), partial il putem percepe si ca pe o comedie de familie, cu multe idei ingenioase, in masura sa creeze imagini interesante, dar care pana la urma ramane tributar mesajului social pe care tinde sa-l exprime cu prea multa ostentatie. Cadrele, culorile, efectele speciale imbogatesc vizual filmul, ii dau pe alocuri un aspect fantastic, dar atmosfera ramane una ancorata in realitate, cu sfinti veniti parca din comediile cu Monthy Python. Era parca nevoie de ceva mai mult pentru a crea un contrast intre lumea reala si lumea spirituala in care traieste Damian. Sunt insa cateva imagini memorabile, precum cea a copilului care cutreiera prin Manchester cu magarul din lemn folosit ca recuzita la serbarea unde interpreta rolul lui Iosif sau secventa in care sfantul Petru ii explica mecanismul prin care Isus a facut miracolul prin care a hranit cu 2 pesti o intreaga multime. Pe ansamblu, desi cliseistic si tezist (greu mai gasesti in secolul nostru un film care sa nu fie), merita vizionat!
Nu poti sa nu te pui in situatia personajelor si sa nu te gandesti ce ai face tu cu o geanta plina. Sincer?! Daca as gasi un portofel, indiferent de continutul lui, ar fi simplu,  il duc imediat la politie, dar o geanta? Stiind ca sunt pierduti / furati de la o banca, cred ca i-as lua fara remuscari si as imbina oarecum atitudinile eroilor, o parte pentru caritate (partial din convingere, partial ca un "multumesc" pentru norocul picat din cer) si o parte just for me ...Occupy and enjoy it, bancii nu i-as inapoia banii decat daca m-ar ruga foaaarte frumos, in rate si cu dobanda cam de 30-40% plus posibilitatea unilaterala de a o mari cand am chef conform indicelui Dromar care oscileaza dupa dispozitia personala, muhahaha!

Observ ca am intrat in era britanica, ultimele 3-4 carti citite sunt de autori englezi, m-am molipsit si cu filmele?! Iar acum tocmai ma delectez (desi "delectat" e un cuvant foarte deplasat in contextul respectiv) cu o carte despre un... irlandez! Ce sa fie, ce sa fie!? Vedem saptamana viitoare ;)

No comments:

Post a Comment

Note: only a member of this blog may post a comment.