Sunday, 2 February 2014

Ce poti face cu patru milioane de coroane

Flickering Lights / Blinkende Lygter (2000) 

Si anume cam cinci sute si ceva de mii de euro. In primul rand, poti sa fugi, mai ales daca e vorba despre niste bani furati. Sa speri ca vei ajunge departe, departe, din Danemarca pana la Barcelona, dar sa te zgarcesti la transport si sa cumperi un van ca vai de el care te va lasa in mijlocul pustietatii, inainte sa fi iesit din tara. Apoi sa te gandesti ca poate n-ar fi un lucru rau ca tu, un gangster cu pretentii care n-ai studiat nici macar manualul infractorului incepator,  sa te ascunzi de cei care, la un moment dat, te vor cauta sa-si recupereze banii. Caci banii sunt furati de niste infractori marunti din prada unor baieti care se presupune c-ar fi ceva capi ai mafiei locale. Cei patru, apropiati de profilul white trash-ului american, se refugiaza intr-o cabana abandonata din padure unde, in lipsa de altceva mai bun, incep sa se culturalizeze: care mai citeste o carte, care se uita la serialul preferat a mia oara, care descopera, ca tot danezul, placerea suprema a vietii in mijlocul naturii, vanatoarea. Da, nici aici nu scapam! Arne (Mads Mikkelsen) vaneaza orice, de la pasari si animale mici, pana la... vaci :) Dar e scuzabil, ca-i un nebun care n-are cum sa nu-ti devina simpatic, cu toata psihoza lui de comedie neagra!
Intre timp, leaderul grupului, Torkild (Soren Pilmark) incearca sa-si pastreze prietenii cat mai putin vizibili. Cam greu cand unul e obsedat de vanatoare, celalalt de iubita lui si al treilea, ranit, de droguri. Cum ar putea fi feriti de localnicii curiosi care incep sa dea tarcoale locului?! Construind un alibi pentru prezenta celor patru in casa parasita din padure.
Si acum sa parasim pentru o clipa teritoriul filmului pentru o scurta discutie despre fizica. Nu va fie frica, nu ma pricep nici eu, dar Google stie orice cand il intrebi, asa ca l-am intrebat de ce palpaie luminile si mi-a raspuns prompt. Iar printre multele explicatii, exista cateva care chiar se potrivesc cu filmul de fata: in primul rand, se poate intampla atunci cand o conexiune a unui circuit cedeaza, devenind un punct de rezistenta inalta ce provoaca o supraincalzire. Ori poate un comutator care nu mai raspunde corect comenzilor sau fiindca tensiunea e prea mare sau oscilanta acumulata in aparate. Mai e o explicatie mai poetica a titlului prin film, dar mie imi plac mai mult astea (pseudo)stiintifice fiindca se potrivesc bine cu eroii nostri. Fiecare a trait intr-un moment al copilariei o experienta revelatoare, care i-a schimbat destinul, trimitandu-l pe un drum unde avea sa-i intalneasca pe ceilalti trei. Pentru toti, ceea ce au ajuns a fost consecinta unei rabufniri, a unei acumulari de tensiune, a unor lumini ce palpaiau de mult timp in sufletul lor in formare, ce si-a gasit vindecarea si alinarea in altii asemenea lor. Oricat de diferiti sunt cei patru, oricat ar tinde fiecare spre implinirea propriilor aspiratii, nu pot functiona decat impreuna, pentru a-si compensa supratensiunile unul celuilalt, pentru a se ridica reciproc si a merge mai departe impreuna.
Este interesant si captivant modul cum vireaza filmul de la inceputul tipic productiilor cu gangsteri spre un road movie ce se va sfarsi in padurile Danemarcei, de unde incep thrillerul psihologic si comedia neagra... Nu stiu, e greu spre imposibil de incadrat intr-un gen, dar este excelent scris si jucat, chiar daca de la un punct incepi sa anticipezi finalul, daca nu l-ai perceput deja in primele cadre ale filmului, iar schimburile de replici ale personajelor sunt savuroase.M-am amuzat copios, eu care nu prea rad la filmele care se straduiesc prea tare sa te faca sa razi. Dar cel de fata nu se straduieste deloc, totul este spontan si-i iese de minune.
Violenta este generata intotdeauna de traume adanc inradacinate si imbraca forme greu previzibile. Dar nu prea ai timp sa te gandesti pe parcurs la mesajul serios din spate,o sa ai timp destul sa-l rumegi dupa, fiindca te poarta intr-o lume cu accente de Tarantino unde absurdul situatiilor si scenariul spumos te cuceresc. Nu vreau sa spun mai mult, vedeti-l!
Voiam sa scriu despre o carte, ca s-au adunat cateva, simpatice, interesante sau chiar bune, dar nu ma pot opri din filme daneze. Am deschis cutia Pandorei si tot dau dintr-unul in altul, ca se leaga, fie printr-un actor, fie printr-un regizor, fie printr-un subiect oarecum similar dar altfel povestit!

No comments:

Post a Comment

Note: only a member of this blog may post a comment.