Sunday, 19 October 2014

Zombi nazisti printre fiorduri


Død snø (Dead Snow 1 si 2) (2009, 2014)

Imi era dor de un film cu zombi, atat de dor ca am facut un maraton de patru ore si parca tot nu mi-a ajuns vazand cum s-a terminat. Am avut de toate: Norvegia, fiorduri inzapezite, niste zombi ce combina imaginea traditionala cu cea din folclorul Norse,  aceea a undeazilor din morminte prada unui blestem al comorilor, cu un mod coerent si unitar de actiune, executand cuminti ordinele sefului, un horrror gore clasic cu zombi in prima parte si o comedie la fel de gore in cea de-a doua, ce  reinterpreteaza o secventa din Al Doilea Razboi Mondial (cu zombi, evident),
 Primul film al seriei urmeaza reteta clasica a genului: un grup de tineri ajunge la o cabana izolata pe munte pentru a-si petrece vacanta de Paste, unde sunt macelariti pe rand. Poate ca nici nu as fi scris despre serie daca, dupa aceasta prima parte ce urmeaza cliseele genului, avand ca singure diferente cadrul, ambianta particulara a muntilor de la nord de Cercul Polar si trasaturile un pic mai speciale ale zombilor, cu usoare elemente de umor, nu ar fi urmat partea a doua, o comedie turbata si imprevizibila ca o mana de zombi atasata unui corp de om. 
Ce ti se poate intampla mai rau, dupa ce ti-ai vazut prietenii macelariti unul cate unul, ti-ai taiat singur mana cu drujba ca sa nu te infectezi de zombilita (desi filmul nu functioneaza pe sistemul traditional in privinta asta) si ai infipt un topor in gatul iubitei?! Sa te trezesti intr-un spital acuzat de crima, cu un brat nou-nout dar cam putred, sa mai comiti vreo cateva omoruri si apoi sa-ti dai seama ca prima parte a seriei a fost doar inceputul si urmeaza o invazie a armatei germane intr-un linistit oras de pe malul fiordului Øksfjord. Nimeni nu te crede, evident, cu exceptia unui grup (spun grup doar pentru ca-s mai multi de doi) de tineri americani pasionati de zombi care se grabesc sa vina in Norvegia pentru a da o mana de ajutor ca doar - se stie - americanii salveaza intotdeauna lumea. 
Este ceea ce i se intampla lui Martin, singurul supravietuitor al macelului din prima parte. Am dat niste spoilere pe aici, dar nu prea aveam cum sa ajung la partea a doua, cea pentru care m-am si hotarat sa scriu despre film, ca n-am mai ras asa la o parodie horror de la Shawn of the Dead, adica de vreo 10 ani. Oricum, v-am zis ca prima parte este cam ca filmele porno: nu te uiti la el pentru actiune, ci pentru a mai vedea ce moduri ingenioase care implica drujbe, cutite, mitraliere, topoare, grenade, seceri si ciocane  se mai folosesc pentru casapirea dusmanului. Se poate si sari, mai ales ca partea a doua face la inceput, in cateva minute, un rezumat al celei dintai. Am vazut ca fanii true cult ai genului tind sa prefere 1, eu ma uit la filme cu zombi mai mult ca sa ma amuz si relaxez, asa ca abordarea din start ca o comedie a fost mult mai pe gustul meu. Partea a doua e geniala pentru tipul asta de filme. Ca sa nu mai vorbesc de coerenta scenariului, unde prima parte merge pe reteta clasica a stupiditatii eroilor ("oh, se misca ceva acolo, ia sa ma duc eu singur, in miez de noapte sa vad ce se intampla!") iar a doua isi bate joc cu seninatate si nonsalanta de ea. Acceptand elementul fantastic al premizei, totul se leaga si avem trei intr-unul: horror, comedie si film de razboi. 
N-am mai vazut pana acum la nici un film, indiferent de gen, un sequel mai bun decat originalul. Død snø 2, supranumit in versiunea engleza Red vs. Dead, reuseste asta cu brio. Si o face fara sa tina cont de tabuurile horror-ului american, unde copiii scapa intotdeauna, desi intr-o tragedie reala asta nu se intampla: aici vedem bebelusi bombardati cu tancul, handicapati casapiti de zombi, copii sfasiati, nimic nu scapa furiei armatei conduse de generalul nazist ce marsaluieste pentru indeplinirea misiunii. Si nefiind vorba de niste braindead zombi, se gasesc tot felul de solutii ingenioase ale problemelor aparute in cale, ca de exemplu matele folosite pe post de furtun de alimentare cu benzina a tancului. Cine i-ar mai putea opri?! Cei cu care se luptau in timpul razboiului, evident, Ivan si trupa lui :) Hai sa nu va zic mai mult, doar ca se termina cu o surpriza mare-mare, ce-mi da sperante pentru o a treia parte. Aaa, si cate ceva despre politisti, acei politisti norvegieni care nu s-au mai confruntat cu o crima din 1974 pentru a vedea acum macelurile curgand lant fara sa-si explice cauzele, depasiti total de situatie, cu tuse cam ingrosate, dar asta chiar nu mai e o problema in toata tevatura produsa intr-un colt de lume extrem de real, chiar m-am uitat pe harta sa vad pe unde se jucau armatele de zombi, prin apropiere de Capul Nord. Daca vreti si horrror-ul clasic, puteti vedea si primul film, daca nu, doi e de neratat pentru amatorii de comedie horror!

6 comments:

  1. haha, ştiu la ce mă uit deseară!

    ReplyDelete
  2. ce chestie, mie mi-a plăcut mai mult 1 decât Red versus Dead!

    ReplyDelete
  3. 2 mi s-a parut mai fresh ca abordare pentru un film cu zombi (sa nu mai zic de finalul care ma face sa visez la un In the Flesh versiunea funny), 1 era pe reteta clasica, cred ca fanii de old school horror sunt mai atasati de 1 :)

    ReplyDelete
  4. finalul a fost ... horror. wtf was that! cred că mi-ar fi plăcut si 2 mai mult dacă scenele de bătaie erau mai spectaculoase. şi Zombie Squad erau din alt film.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da, zombie squad erau din filmul in care faceau misto de americani, in tonul destul de stupizel al intregului film :)

      Delete

Note: only a member of this blog may post a comment.