joi, 4 februarie 2021

Brexit

  

Ian McEwan - Gandacul 
 
 Intr-o metamorfoza inversa celei kafkiene, Jim Sams, gandacul care cu o seara inainte inca misuna prin canalizari, printre resturile si gunoaiele Londrei, se transforma in om. Si nu intr-unul oarecare, ci chiar in prim-ministrul Marii Britanii. Asta parca explica putin freza suie pe care o abordeaza cu orice ocazie... 
Brexitul este un moment destul de negru in istoria Europei unite pentru ca umorul pe care il starneste orice abordare a lui sa nu capete aceeasi culoare. Iar McEwan stie sa sesizeze nuantele astfel incat sa nu transforme acest scurt roman intr-unul atat de serios, de grav si de pesimist pe cat ar cere subiectul, care se tot dezbate de cativa ani incoace. 
Cartea lui este una vesela, incarcata de aluzii la absurdul momentului ce i-a inspirat ideea de pornire, si adanc ancorata in straturile unei societati engleze divizate de principii si convingeri opuse; le decojeste si le radiografiaza de sus pana jos, de la pescarii care, votand pentru Brexit, au devenit emblematici pentru o imagine a Marii Britanii eliberate de constrangerile reglementarilor prevazute de alte state, pana la clasa politica...  si la gandaci. Ei au cel mai mult de castigat. 
O carte foarte diferita ca ton de tot ceea ce a scris McEwan pana acum, Gandacul ne aduce in fata peisajul colorat al unei tari divizate vazut prin lupa tragicomica, luand pulsul unei societati in deriva si al atmosferei de confuzie generate de decizie: demonstratii si proteste, sondaje de opinie, promisiuni si manipulare, cu toate isi gasesc locul in aceasta cartulie scrisa intr-un registru jucaus, satiric. 
Jim Sams,  inconjurat de un intreg grup de frati si surori, stie sa-si promoveze initiativa. In ce ar consta ea? Ca si in cazul Brexitului, Inversionismul este in principal mersul impotriva curentului, detasarea de ceilalti pentru obtinerea unei asa-zise independente economice, ce nu poate avea alta consecinta decat subminarea economiei nationale, si este descris cam asa: "Haideti sa inversam circuitul banilor si atunci intregul sistem economic si chiar natiunea insasi vor fi purificate, curatate de absurditati, risipa si inechitate. La sfarsitul unei saptamani de lucru, o angajata inmaneaza companiei banii pentru orele in care s-a spetit muncind. Dar cand se duce prin magazine, pentru fiecare articol pe care il ia cu sine e rasplatita generos cu pretul de vanzare al acestuia. Ii este interzis prin lege sa stranga bani lichizi. Banii pe care ii depune in banca la sfarsitul unei zile solicitante petrecute la mall genereaza rate negative ale dobanzilor. Inainte ca economiile ei sa se reduca la zero, ea isi da seama ca ar fi prudent sa-si gaseasca un serviciu mai costisitor sau sa se instruiasca pentru asa ceva. Cu cat slujba pe care si-o gaseste va fi mai buna si, deci, mai costisitoare, cu atat mai multe cumparaturi va trebui sa faca pentru a si-o putea plati. Economia este stimulata, exista mai multi lucratori calificati, toata lumea are de castigat."
Chiar si in absenta unor cunostinte economice prea vaste - cum este cazul meu - nu e greu sa iti dai seama ca totul suna a conspiratie din acelea care-ti spun fatis ca albul e negru si invers si ca, chiar daca un astfel de sistem ar fi posibil, prima consecinta a lui ar fi izolarea totala de celelalte economii. Insa, ca si in cazul Brexit-ului, mai puternic decat initiativa in sine, oricat de absurda ar parea, este modul de prezentare: promisiunea unei prosperitati viitoare, mesajele populiste, antielitiste, manipularea presei prin fake news si  mecanismele sperantei cu care jongleza pentru a obtine simpatia maselor pot duce la succesul oricarei propuneri atunci cand are parte de-o promovare puternica. 
Literar vorbind, Gandacul nu se ridica la nivelul altor carti de-ale lui McEwan, insa cucereste prin faptul ca reuseste sa vorbeasca pe un ton lejer despre realitati grave. Ar fi naiv din partea mea sa sper ca si "ceilalti" (pentru ca, din pacate, sub influenta Facebook si Twitter - o versiune primitiva a inconstientului feromonal, lumea s-a impartit in Europa si America in "noi" si "ei") ar putea sesiza analogiile usor de regasit printre randurile cartii cu situatii reale? Probabil ca da, nu exista trezire la realitate in conditiile in care omenirea traieste in doua realitati paralele, una indreptata spre viitor, progres, valori umaniste, cealalta spre trecut, autocentrata si mandra de identitatea sa, una spre stiinta alta spre miracole si ritualuri care, atunci cand nu ucid, traumatizeaza, una spre Vest, alta spre Est, una spre adevar, alta spre cosmetizarea lui sau dezinformare. In vremurile cand informatia circula atat de repede, la fel de repede circula si interpretarea sa. Asistam la metamorfoza accelerata a unei societati si sper ca, atunci cand se va incheia, sa constatam ca a invins umanitatea din noi, nu gandacii supravietuitori, ramasi sa se hraneasca cu resturi printre ruinele omenirii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.