Ce stiti despre Sri Lanka?

Shyam Sevadurai - Funny Boy

Va spun cu rusine: Sri Lanka e o tara pe care nici nu stiam s-o localizez bine pe harta (nu o asociam cu Ceylon-ul), sa mai am habar de ceva istorie si civilizatie nici nu se punea problema. Adica auzisem si eu ca tot omul de Tigrii Tamili si imi imaginam ca e "pe-acolo", pe langa India, Thailanda, Vietnam... Acum nu doar ca stiu unde e si ca e insula (fosta) Ceylon, dar stiu si capitala, si al doilea oras important, si putina istorie recenta (sfarsitul secolului XX) si, daca tot am inceput, am zis hai s-o rasfoiesc putin si pe aia mai veche, sa vad cum stau lucrurile cu scindarea asta etnica intr-o tara atat de mica si de izolata, in coada uriasei Indii. Indie care n-o fi ea impunatoare pe langa vecina China, dar tot e cat Europa intreaga. Dar nu vorbim acum de slabiciunea mea pentru plimbat pe harti, ca daca ma inchid intr-o casa doar cu Google Maps nu stiu daca as apuca sa ma plictisesc vreodata...  ma intorc la Sri Lanka, lovita de un razboi civil ce a tinut vreo treizeci de ani s-a terminat abia in 2009, de marele tsunami din Asia, sfasiata din interior de proasta gestiune a problemelor etnice de dupa plecarea colonistilor britanici.

Shyam Sevadurai este un scriitor srilankez (sau sri lankez?) care traieste in Canada iar Funny Boy este primul sau roman. Unul autobiografic, din cate mi-am putut da seama citind scurta sa biografie de pe Wikipedia. Acest funny boy (sintagma ce ascunde mai multe sensuri), Arjie (Arjun) prefera sa se joace, cand era mic, din multimea de verisori pe care ii avea, cu fetele. Considera jocurile baietilor plictisitoare si violente. Cele ale fetelor, in schimb, multe nascocite chiar de el, liderul grupului, se transformau in adevarate ritualuri din care nu lipseau bijuteriile si sari-urile. Cel mai frumos, in care isi atribuia rolul principal, era "Mireasa". Pana cand a fost descoperit de adulti si i s-a impus sa schimbe valurile si podoabele cu bata de cricket, constrans de vointa paterna si de supunerea materna, pentru ca, "daca un copil nu creste cum trebuie, toata lumea da vina pe mama, niciodata pe tata".

A crescut, dar si-a pastrat sensibilitatea ce l-a transformat in complicele partii feminine a familiei. A inceput sa citeasca, favoritele lui fiind cartile "pentru fete". A invatat cuvinte noi, precum "rasism", a fost constrans sa se adapteze mediului ostil de viata. Contextul formarii acestui copil este Sri Lanka anilor '80, locul unde s-a maturizat, s-a transformat, si-a descoperit inclinatiile, a invatat ce inseamna resemnarea, frica si infrangerea, cum momentele magice se pot transforma in momente tragice. Treptat, a inceput sa inteleaga divergentele dintre tamili si singalezi, o rivalitate ce transforma orice existenta intr-una conflictuala, prin raportarea la "ceilalti", urmarindu-i pe copii de pe bancile scolii. A trait confuzia descoperirii identitatii sale etnice, dar si sexuale, intr-o lume ce le respinge pe ambele, a perceput tot mai acut starea de conflict si tensiune in care traia, regimul de teroare, cu telefoane ascultate si crime musamalizate, cu practici de vot ilegale.

"Cand am intrebat-o ce o supara asa de tare, a inceput sa-mi explice ce se intampla in Sri Lanka. Eram in an electoral, insa guvernul voia sa mai ramana sase ani la putere, asa ca organiza un "referendum" pe tema extinderii mandatului cu suspendarea alegerilor. Daca erai de parere ca guvernul trebuia sa ramana la putere, bifai casuta din dreptul lampii pe buletinul de vot. Daca nu, bifai casuta din dreptul unei oale. Amma zicea ca si asa era grav sa nu se tina alegeri, insa sustinatorii guverenului lipeau peste tot afise, ca sa "suceasca mintile oamenilor", ceea ce era ilegal."

Vazand viata prin ochii unui copil de 7, 10, 14 ani,  cititorului adult i se poate parea cartea induiosator de naiva, usor grabita in constructie, ca un copil care are prea multe de spus si prea putin timp sa o faca, temandu-se ca nu va fi ascultat pana la capat. Dar vocea lui Arjie are un farmec al ei, un mod de a capta atentia nu doar cititorului-tinta, care probabil se situeaza undeva intre 12 si 18 ani, ci si celor mai mari, dar curiosi sa afle intotdeauna ceva nou, purtandu-ne intr-o lume unde mancarurile exotice nu sunt lamprais si pittu, ci hamburgherii, tartele cu capsuni, dulceata de afine sau compotul de piersici.
Cele sase capitole care alcatuiesc volumul sunt rotunde, functioneaza ca povestiri de sine statatoare, introduc fiecare cate un personaj nou, in jurul caruia se dezvolta actiunea, dar se impletesc coerent, fac sa functioneze cartea ca un roman, chiar daca se alcatuieste din episoade, din momente pe care protagonistul le infatiseaza de multe ori din perspectiva de martor: intr-unul, de exemplu, Arjie este complicele unei matusi, devenind partas la sentimentele infiripate intre un Romeo singalez si o Julieta tamila. In altul, cunoaste un "unchi", o iubire din tinerete a mamei sale. Fiecare aduce o experienta noua, din care tanarul intelege ca in tara unde traieste nu este loc pentru cei ca el, dar il invata in acelasi timp prietenia, iubirea, loialitatea, discretia, conducandu-l spre maturitate.
Este o carte pentru adolescentii zilelor noaste, dar si pentru curiosii de alte culturi si civilizatii, indiferent de varsta, interesati sa afle istoria marunta, nu cea a datelor impersonale si a evenimentelor inscrise in dreptul lor, ci a modului in care intamplarile au fost percepute si inglobate in experienta individuala si cotidiana. Istoria ne spune despre Black July, momentul ce a declansat razboiul civil, insa o o marturie subiectiva, dar vie, face intotdeauna mai mult decat cifrele cand e vorba de victime, chiar si atunci cand perspectiva copilariei tinde sa o indulceasca putin, sa ii dea o aura de candoare.