Friday, 17 March 2017

Armonia sferelor de timp rotitoare


Eleanor Catton - Luminatorii

Luminatorii este una dintre acele carti rare care imi ofera un termen de comparatie, un pol opus fata de romanele ce au creat in mintea mea o conotatie negativa cuvantului "bestseller". Pentru ca, in esenta, porneste de la acelasi ingredient principal, nevoia umana de senzational, de iesire din ordinar. Insa in timp ce multe carti strabat cararile batatorite ale iubirilor imposibile si secretelor de familie cu intorsaturi telenovelistice, Luminatorii este cu totul altceva. Cu o structura atent elaborata, ca un tatuaj pe chipul unui maori, ce ascunde simboluri mai greu de descifrat cititorului prea putin familiarizat cu astrologia (de exemplu, suspectez ca Marte in Sagetator nu e doar un reper temporal, ci are si o interpretare zodiacala, dar neavand aplecare si incredere in teoriile care afirma influenta astrelor asupra temperamentului uman nu am avut curiozitatea sa cercetez, asa cum e posibil sa existe legaturi si intre semnul atribuit fiecarui protagonist si modul sau de a actiona ori (in)compatibilitati intre ei pe baza semnului zodiacal), romanul lui Eleanor Catton, publicat la 28 de ani, are de toate: exotism, mister, intriga, secrete, o structura labirintica dar bine condusa. 
Plasat in epoca victoriana, insa in coloniile britanice, ne poarta intr-o lume pestrita si periculoasa, unde cei ajunsi din toate colturile pamantului cu sperante de imbogatire pot sa se reinventeze, sa capete identitatea pe care o doresc. Evident ca si aici exista ierarhii, prietenii si complicitati, rivalitati si antipatii, ca nimeni nu este sigur ca un statut obtinut de multe ori prin noroc nu se poate narui peste noapte. 
La inceput risti sa fii usor descumpanit de multimea de personaje ce dau buzna in fata ta in primele pagini: cautatori de aur, prostituate, proprietari de terenuri si nave, vii si morti, acuzati si acuzatori. Insa dupa prima suta de pagini, incepem sa ne dumirim cam cine ce este sau, ca sa pastrez modul de prezentare de la inceputul cartii, cine e stea, cine e planeta, sub ce semn zodiacal isi intersecteaza destinele. Se construieste astfel un puzzle urias, un thriller din alta epoca, bazat pe escrocherii, santaje, inselaciuni, pe fundalul unei lumi cu atmosfera de Vest salbatic, in care fiecare detine cateva piese si le asambleaza intr-o structura a carei viziune de ansamblu ii lipseste.
Personajele sunt multe, dar autoarea isi ia ragazul necesar pentru a le face memorabile, pentru a tese relatiile dintre ele, oferindu-le prim-planul si prezentand noi amanunte care se adauga in elucidarea sau amplificarea misterelor. Fiecaruia dintre cei doisprezece barbati adunati in primul capitol in fumoarul hotelului Coroana ii corespunde un semn zodiacal si fiecare capitol ce are ca titlu acel semn il are ca protagonist pe personajul respectiv. Si simetriile nu se opresc aici. Avem 12 parti, numar ce corespunde lunilor / semnelor zodiacale, o structura astrala ce se desfasoara descrescator, fiecare parte fiind mai scurta decat precedenta.
Pentru cineva proaspat debarcat in Noua Zeelanda, locul unde se desfasoara povestea noastra, cand isi ridica privirea catre cer totul pare ciudat, constelatiile sunt inversate fata de felul cum le percepem din emisfera noastra. Aceasta ciudatenie astrala isi gaseste corespondenta si in intamplarile de pe pamant, cu o desfasurare ce  ar putea fi vazuta ca predestinare, daca este sa pastram parametrii zodiacali. De altfel asta este si directia in care ne indeamna autoarea sa mergem:
"Ceea ce a fost intrezarit in Varsator - ceea ce cu mintea a fost plasmuit, crezut, prorocit, prezis, banuit si anuntat - se manifesta in Pesti. Acele viziuni solitare care, cu doar o luna inainte, apartineau numai visatorului, vor capata acum forma si substanta realului. Am fost de noi insine facuti si ne vom fi noua insine sfarsitul."
Eu le-am perceput mai mult ca un hazard ce coreleaza evenimentele si colporteaza stiri, ca intr-un telefon fara fir ce produce o denaturare a faptelor in interesul personal al celor implicati.
La un moment dat ai senzatia ca ai intrat in acel joc de societate, i-am uitat numele, in care unii mint, altii spun adevarul si cineva (cititorul in cazul de fata) trebuie sa decida cui sa-i acorde credit, pe cine sa elimine din cercul de suspecti, pe cine sa blameze. Este o carte antrenanta, surprinzatoare prin felul in care ne provoaca nu doar literar, ci si mental, logic. 
Pe scurt, cam asta se intampla in primele pagini: o prostituata incearca sa se sinucida, in coliba unui barbat mort se descopera o avere, un altul dispare fara urma. Si apoi firele tes trame secundare, prilejuite de intalnirile si interactiunile dintre personaje, de conjunctiile si opozitiile lor, intr-un decor viu, bogat, alcatuit de o autoare ce dovedeste nu doar imaginatie, ci si eruditie. Recunosc ca mie mi-a placut mai mult prima parte (cam prima jumatate din carte), pentru ca are si o structura inovativa care lipseste continuarii, unde epicul tinde sa fie mai conventional, insa cred ca a fost o alegere inteleapta din partea autoarei, pentru a-si face volumul mai accesibil, completandu-l cu motivatii si intamplari dintr-un trecut situat in unele cazuri cu pana la 25 de ani inainte de derularea propriu-zisa a filmului faptelor, cu care prezentul se coreleaza si se armonizeaza fiindca, dupa cum spune la un moment dat un personaj, "sentimentul adevarat este intotdeauna ca un cerc - ori ca un cerc, ori ca un paradox - si asta, pur si simplu, deoarece cauza si manifestarea lui sunt doua jumatati ale aceluiasi lucru!"
Am vazut ca multi tind sa-i aplice cartii o eticheta de  "roman victorian" modern. Mi se pare limitativ si superficial, nu orice carte cu actiunea plasata in epoca respectiva imbraca haine victoriene. Sunt similitudini, mai mult legate de introducerea personajelor, limbaj, anumite elemente de stil, cum ar fi prezentarea concisa a capitolului in titlu, dar tinand cont ca asta vine de la romanul picaresc, a numi cartea de fata roman victorian de secol XXI este ca si cum am numi-o roman picaresc. Luminatorii este (sunt?) altceva: o structura complexa si ingenioasa ce sparge limitele incadrarii intr-o singura categorie, in care timpul se armonizeaza cu oamenii si se roteste asemenea fazelor unei Luni ce-si arata, pe rand, cititorilor, lumina si umbrele.

No comments:

Post a Comment

Note: only a member of this blog may post a comment.