Treceam deunazi prin targ si am observat ca afisele cu concertele lui Banica au inceput deja sa impanzeasca stalpii. Ca de obicei, pentru fanii multi pe care se pare ca-i are, nu-i suficient un singur concert, ci e nevoie de 3. Incep sa cred ca unii isi fac rezervare chiar imediat dupa ce se termina pentru show-ul de anul urmator, mai ceva decat la bilete pentru cazari de Anul Nou. Oricum, aparitia afiselor cu cantari de Craciun este un semn ca s-a dat liber la jingle bells-uri, reclame Coca-Cola cu reni si ursi polari si poate chiar si la zapada, tinand cont de racirea considerabila a vremii.
In acest context al pregatirilor din timp pentru atmosfera de sarbatoare, vreau sa va aduc in atentie o animatie care a devenit pentru mine cel mai bun film de sezon. Nu ca oferta ar fi prea tentanta, dar si scotandu-l din context se descurca destul de onorabil.
Daca tinem cont ca este o productie Aardman (cei care au creat animatii precum Flushed Away, Wallace and Gromit, Chicken Run sau The Pirates! Band of Misfits) va dati seama ca prea rau nu are cum sa fie. Sa va mai spun ca vocile sunt asigurate de James McAvoy, Hugh Laurie, Bill Nighy, Imelda Staunton, Jim Broadbent (care si seamana fizic destul de bine cu Santa :P)? Deja incepe sa sune chiar bine.
Povestea in sine nu este ceva extraordinar - o intamplare nefericita face ca unul dintre copiii care-si asteptau cu nerabdare cadourile sa ramana fara bicicleta mult visata si evident ca Mosu' trebuie sa repare situatia cat mai repede - insa detaliile sunt cele care fac diferenta si transforma animatia intr-una savuroasa: la Polul Nord exista un adevarat centru de coordonare a impartirii celor doua miliarde de cadouri catre toti copiii lumii, care se desfasoara cu o sanie-nava spatiala camuflabila, pentru a nu trezi suspiciuni, de catre un comando de elfi coordonati de fiul cel mare al lui Santa, capatand anvergura unei operatiuni militare desfasurate cu responsabilitate si aplomb. Intregul proces este informatizat si, pastrand neatinsa atat de trambitata carisma a Craciunului, reuseste sa o transpuna in epoca internetului si a tehnologiei de ultima generatie.
Dincolo de povestea pentru copii si de personajele amuzante cu care ne delecteaza, gasim si o meditatie pentru copiii mai mari despre identitate, motivatii si scopul in viata, despre importanta fiecaruia, oricat de mic si insignifiant ar parea, fie ca este vorba de acel singur copil care nu si-a primit cadoul ori despre neindemanaticul si idealistul Arthur care, intr-o lume ce-si desfasoara activitatea pe calculator, se incapataneaza sa citeasca scrisorile catre Mos Craciun pe hartie, intr-o arhiva careia nimeni nu-i mai da importanta.
Toate aventurile prin care vor trece protagonistii, de la fostul Mos Craciun, pensionar acum, la actualul si la cei doi fii ai sai, in noaptea in care fiecare copil trebuie sa simta bucuria primirii unui cadou, chiar daca asta inseamna uneori o mica "ajustare" a gradului de cumintenie masurat cu aparate avansate, se desfasoara intr-un ritm alert, sunt amuzante si cu dialoguri savuroase, cu efecte pline de imaginatie. Am apreciat si faptul ca fondul sonor nu m-a "asasinat" cu cantecele tipice de sezon, evident ca nu puteau lipsi, dar nu cat sa devina deranjante.
Asa ca, daca aveti chef si timp candva, lunile astea, sa va dezbracati de cliseele cu Mosu' cel bun si barbos sau cu Mosu' rau care devine bun si sa-l vedeti pe Mosu' calculatorist, luati loc in fata ecranelor, oricat de mici sau mari ar fi ele, si savurati povestea lui Arthur care, asemenea filmului, poate nu este perfect, dar are un suflu si un suflet pe care greu le mai gasesti in genul asta atat de exploatat an de an.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.