sâmbătă, 26 martie 2016

Bate vant de primavara pe la munte...

Cel putin batea... Saptamana trecuta, in Poiana Brasov era soare, zapada se retrasese in partea de sus a muntelui si partiile aratau cam asa: 


Adica schiabile pana la Telescaunul Lupului, mai cu bucati de gheata, mai cu cate o pietricica, mai cu denivelari, pe Ruia in special, dar cat sa-si faca iubitorii de sporturi alunecatoare pe zapada placerea. Mai jos, totul se transforma intr-un biatlon original, adaptat la realitatile partiei: portiunile cu zapada alternau cu cele de namol, pe unde am tropait cu veselie in clapari, respectiv boots... fara pusca, doar cu telefonul ce aduna trofee parfumate, mici si colorate, de primavara, raspandite prin iarba de langa asa-zisa partie. Partea frumoasa a incursiunii a fost ca pe unde era si zapada si unde nu se schia pe iarba (ca in bancul cu nebunii care sareau in piscina si directorul le-a promis ca data viitoare, daca vor fi cuminti, o sa puna si apa... zapada in cazul nostru), era atata liniste ca se auzeau pasarelele din padure, zumzaitul instalatiilor si scartaitul omatului sub canturi. Am profitat ca nu ma vedea nimeni sa ma fac de ras si am terminat sezonul de iarna (sau poate nu inca) si cu cateva sarituri mici-mici, aterizate in picioare! E un inceput pe drumul spre frontside si backside spinning :).
Pentru cei care care viseaza inca la sporturile de iarna, o veste buna: de marti a inceput sa ninga in Poiana Brasov. Cum arata partiile in timp real, puteti vedea  aici aici si dincoace.
Insa postul de fata nu e atat despre zapada, cat despre dor de munte si de primavara. Pentru ca s-a facut chiar de drumetit spre creste (am incercat sa urcam un pic, dar imaginea de mai jos ne-a facut sa ne intoarcem repejor - daca nu se distinge prea bine, este exact ce pare, o laba proaspata de urs in partea din centru-jos)
am facut o plimbare de la Plaiul Foii prin poienitele din jur. Care arata cam asa:



Dar, din pacate, si asa:



Pe un panou din zona lemnelor, scria "Taieri de igiena". Era si un nume de firma, cu un numar de autorizatie. Poate este legal sa "igienizezi" padurea dintr-un parc national. Eu ma intreb doar cat este igiena si cat este abuz prin gramada de copaci taiati, multi dintre ei tineri si perfect sanatosi... 
Asta pentru ca nu-mi place sa-i vad doborati si mi se pare ilogic sa se procedeze asa in conditiile in care nu am vazut nicaieri prin zona o plantatie tanara de puieti. O lege de baza a igienizarii lor ar fi sa se si inlocuiasca pomii taiati, nu?
Ca sa nu inchei intr-o nota amara, va spun ca in martie este, totusi, frumos la munte. E atata liniste ca-ti auzi gandurile si atata culoare si delicatete florala ca-ti incarca sufletul cu primavara...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.