Thursday, 31 January 2013

Cea mai buna versiune posibila

Life of Pi (2012)

Draga filmule,

Te rog sa ma ierti ca te-am nedreptatit. Am crezut ca, fiind o ecranizare a unei carti pe care acum ceva ani, cand am incercat sa o citesc, nu am putut s-o inghit si am aruncat-o cat colo dupa vreo 70 de pagini, nu ai ce sa-mi oferi si te-am ignorat, in ciuda vorbelor frumoase pe care le-am auzit despre tine. Credeam ca esti o alta aberatie a unei viziuni inspirate de cine stie ce halucinogene, un produs frumos impachetat, menit sa-mi fure privirea din lipsa de substanta sau din confuzia intre prea multe substante, asemenea micului Pi, bulversat intre multele religii in mijlocul carora i-a fost dat sa creasca, cautand permanent sa creada in ceva. Eu nu am vrut sa cred in tine, nu am vrut sa ma ademenesti cu cadrele superbe pe care mi le promiteai in trailer si cu greu, fara prea mari sperante, m-am convins sa-ti acord o sansa, doar ca sa am toate informatiile necesare in momentul decernarii trofeului la care visezi, alaturi de alte 8 filme. 
De obicei, in ecuatia carti - ecranizari, tind sa raman la cea care mi-a produs primul impact daca mi-a placut, de teama ca nu cumva cealalta reprezentare sa-mi strice placerea. De aceea n-am putut sa citesc niciodata Zbor deasupra unui cuib de cuci, de exemplu, stiind ca nu-i voi regasi acolo pe Nicholson si Will Sampson. Iar daca primul contact cu cartea pe care o reprezinti a fost neplacut, de ce l-as mai cauta si pe al doilea?! 
Ma bucur ca pana la urma a invins curiozitatea, nu regret deloc orele petrecute in compania ta si imi dau seama ca mi-ai oferit cea mai buna versiune posibila a unei povesti... Ce se poate intampla intre un baiat de 17 ani, o zebra ranita, o hiena, un orangutan si un tigru intr-o barca de salvare plutind la intamplare pe ocean 227 de zile? Daca misterului copilariei cu capra, varza si lupul adusi in buna stare pe malul celalalt al raului de o barca (nu ma intrebati de ce ar vrea cineva sa treaca un lup peste un rau cu barca, asta n-am inteles niciodata) i-am venit destul de repede de hac, cel al traversarii oceanului va ramane pana la sfarsit un mister, o metafora, o poveste, reala sau fantastica, dupa cum doreste spectatorul. Fiindca magia imaginilor (extrem de bine prelucrate in 3D, vad in sfarsit dupa multa vreme un film in care efectele isi au un rost) este dublata de magia povestii si ceea ce promitea sa fie un lung si lent spectacol vizual se transforma sub ochii din ce in ce mai acaparati si mai putini increduli intr-o poveste sentimentala, suprarealista, emotionanta, violenta, fantastica, plina de umor, o parabola filozofica si religioasa, dar in acelasi timp cu actiune, tensiune, suspans, cu imagini nocturne si subacvatice feerice.
Ai reusit sa atenuezi ceva din spiritul cartii, deranjant si moralizator, nelasandu-l sa-ti scape de sub control decat pe final, cand ai tinut mortis sa ne spui lectia pe care as fi preferat s-o lasi la latitudinea fiecarui spectator, sa nu arati insistent intr-o directie, sa te detasezi putin de mangaierea paterna a autorului pe crestetul cititorului. Poate ca unii vor sa gaseasca in tine o parabola a credintei, altii a formarii si maturizarii, altii a modului in care se schimba relatiile si raporturile de forte in situatii de criza, altii un balans intre ratiune si credinta, o poveste despre supravietuire si imblanzirea naturii salbatice sau doar un basm, o alegorie a drumului prin viata sau cine stie ce... De ce sa-i dezamagesti? de ce sa-i pui sa priveasca spre un pretins Dumnezeu cand pentru unii cea mai buna versiune posibila a lumii lor nu-l include !?
Dincolo de aceasta obiectie, esti frumos, esti bine facut, ai gasit niste maestri care m-au convins ca ceea ce vad este un tigru real, desi nu era, un tanar actor care te duce in spate si poate si-ar fi meritat si el o nominalizare (zic si eu, e destul de greu sa fii singur pe platou si sa nu dai deloc senzatia ca ai fi), ezit daca sa te iau drept favorit sau sa raman la Argo sau Django, oricum mai am niste filme de vazut, insa am senzatia ca anul acesta nu imi va fi deloc la fel de usor ca anul trecut sa iau in brate un film de care sa nu ma pot dezlipi, cum am facut cu The Artist...
Oricum, filmule, iti multumesc si-ti doresc succes!

No comments:

Post a Comment

Note: only a member of this blog may post a comment.