marți, 29 mai 2012

Spovedania unui invins


Octavian Soviany - Viata lui Kostas Venetis

Imi vine foarte greu sa-mi astern gandurile despre cartea asta in insiruirea tastelor, fiindca m-a luat total prin surprindere. Il cunosteam pe poetul Soviany, fara sa ma fi impresionat, asa ca nu aveam asteptari prea mari de la prozator... insa Kostas Venetis, cu viata lui ce a transformat Raul in crezul suprem, cu tenebroasele ganduri si intamplari, m-a izbit in moalele capului. Nu credeam ca in secolul XXI sa-l regasesc pe marchizul de Sade intr-un limbaj atat de proaspat, atat de bogat in coloratura, atat de rafinat in abjectia lui, intr-o reinterpretare stilistica a esteticii raului si simbolistica a arcanelor majore ale Tarotului: roata destinului se invarteste neincetat si prinde in vartejul ei indragostitii, magii, nebunii, preotii, puterea, dreptatea, moartea, justitia, diavolul, intreaga lume. Atunci cand conditionarea culturala si sociala paleste in fata celei instinctive, calauzita de nevoi si senzatii, apar pe lume oameni de genul celor ce populeaza universul in care traieste Kostas, un univers la limita, de la care multi isi intorc privirea cu dezgust, stramband din nasul mult prea fin ca sa inhaleze duhoarea fiintei umane. 
Nu este deloc o carte pentru puristi, nici ai limbajului, nici ai vietii insesi, genul de persoane care se entuziasmeaza la dulcegarii literare roz si pufoase sau care considera literatura doar ca pe un refugiu din fata realitatii. Fiindca nu asta vor gasi in Kostas..., aici nu este loc de compasiune, mila, solidaritate, totul e putrefactie si manipulare, de la temelie, de la picioare, pana la coroana degradarii umane. De la baza pana la varf, urmand linia vietii grecului sodomit caruia nimic din ceea ce poate naste perversiunea umana nu-i este strain, nascut in apropiere de Salonic, dus de soarta la Stambul, apoi intr-un Bucuresti ce aminteste mult de cel al lui Mateiu Caragiale, la Paris sau Viena, pentru a-si sfarsi poate viata la Genova, totul miroase pestilential, fiindca pacatele au o duhoare anume, dupa cum aveam sa aflam de la dascalul Iorgu, un personaj inrudit cu eroul Parfumului lui Suskind, al carui dar este de fapt un blestem, intr-unul dintre cele mai socante olfactiv pasaje ale cartii: 
"Dupa spusele lui, iadul e randuit dupa chipul unei latrine naclaite de cufureala, unde soiurile de cacati pe care le slobod pacatosii neincetat marturisesc, prin duhoare, tarie si alcatuire, despre pacatul ce i-a dus la pierzanie. Cacatul zgarcitilor e negru si uscativ, pute a ranza beteaga si mortaciune, invidiosii fac cacareze marunte si tari, vrastate cu verde, din pricina fierii; scarna lor duhneste a par de lup si a vizuina de vulpe si parjoleste gaozul; maniosii se caca cu sange, slobozind vanturi napraznice, cu duhoare de zalhana, iar scarna cea galbena a curvarilor e molcuta ca o pricina de femeie si pute a malahie stricata. Cei mandri fac un soi de cacat gros cat bratul de palicar, cu duhoare de pucioasa si scula de drac; lenesii scot din gaura curului un soi de pisat cacatiu, care duhneste a plapuma putreda, murdaria celor hulpavi e cat baligile de bou si are damf de cratita nespalata."
Romanul este structurat simetric, in cinci capitole, patru dedicate partilor corpului ce guverneaza viciile si intalnirile formatoare dintr-o anumita etapa a vietii lui Kostas, ultimul fiind cel inchinat coroanei, personificata de arhiducele Rudolf, mostenitorul tronului austro-ungar, toate continand povestiri in rama ale personajelor ce au marcat un moment al vietii lui Kostas. Din frageda tinerete, primul sau mentor spiritual, parintele Makarios, l-a invatat sa nu se caiasca pentru pacatele sale, fiindca reprezinta vointa divina, asa ca niciun pacat nu va ramane  nesavarsit, nicio experienta necunoscuta, de la cele sexuale extreme pana la pactul cu diavolul, ajungand sa-si vanda sufletul si sa devina una din marionetele unei mari conspiratie criminala mondiale, in numele instaurarii pacii de o mie de ani. 
Sunt oameni care asista fascinati la orori zi de zi: oameni care exulta la corrida la vederea sangelui si agoniei, care se ingramadesc curiosi la locul unui accident bucurandu-se in gand ca nu sunt ei victimele, care considera homosexualitatea un pacat dar nu au remuscari in a ridica mana asupra propriilor parinti, care se oripileaza la auzul unui caz de pedofilie dar se uita cu pofta animalica la pustoaice de 14-15 ani sau nu ezita sa faca din violenta si tirania asupra celor din jur un mod de viata. Ceva din acel Kostas care spune ca "sunt mai stramb la alcatuire decat tine (...) dar nu ma gasesc vinovat pentru strambatatea mea, caci cu ea m-am nascut, asa cum altii se nasc orbi, muti sau ologi, tot dupa voia lui Dumnezeu"  traieste in fiecare dintre noi, chiar si in cei mai virtuosi. Lasand prejudecatile si ipocrizia deoparte, ati putea descoperi in aceasta carte o poveste cu ritm, tensiune si cu o morala ce se intrevede printre viziunile sale de cosmar si delir. Fie ca va va dezgusta, fie ca va va entuziasma, cartea are calitatea de a nu va lasa indiferenti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.