1001 de nopti si inca una

Salman Rushdie - Doi ani, opt luni si douazeci si opt de nopti

Atat a durat in noul roman pe care Rushdie il ofera cititorilor sai perioada nebuna cand Printesa Fulgerelor a venit pe pamant, dupa o lunga absenta. In secolul XII, traieste alaturi de Averroes, ganditorul al carui nume real, ibn Rushd, l-a adoptat tatal autorului. Nu este singura asemanare dintre personajul ibn Rushd, asa cum apare in primele pagini ale cartii, si creatorul sau. Averroes, ca si Seherezada, ce-i povestea sultanului pentru a-si prelungi viata, ii domoleste sotiei sale supraumane apetitul sexual cu istorii reale sau plasmuite; venita intr-o buna zi la usa lui, cea care isi spunea Dunia avea sa umple lumea cu urmasii sai si ai filozofului arab. Si Rushdie construieste dantelarii in care ideile sunt invaluite in povesti, inconjurate de alte povesti, ce trimit la alte povesti, precum in vechile basme arabe spuse "ïmpotriva mortii, pentru a civiliza un barbar", presara elemente magice intr-o lume brutal de reala. Cei doi sunt Seherezada timpurilor lor, dar motivul este opus. Ambii spun povesti care nu salveaza, ci pun viata in pericol. 

Apoi poarta s-a inchis, pentru a se deschide din nou in vremurile noastre, cand taramul irationalului se insinueaza iar prin fantele lumii si spiritele se intorc. Cele ale filozofilor morti, Averroes si Ghazali, dusmani neimpacati, intr-o galceava a inteleptilor ce opune credinta cunoasterii, ratiunea superstitiilor, cele ale demonilor coborati din Peristan, taramul povestilor din folclorul Orientului Mijlociu. 

Tot 1001 de nopti si inca una va dura noua venire a creaturilor supranaturale pe pamant, cand oamenii inteleg treptat ca au ajuns sa traiasca dupa regulile inimaginabile ale demonilor, a caror singura lege este haosul. Loviturile lor sunt asemenea atacurilor teroriste, tintinte aleatoriu, cu singurul scop de a crea panica, teroare, a de pulveriza orice valoare umana pentru a instaura deruta si spaima. Sunt la fel de vanitosi, de lacomi si cruzi ca si oamenii. Unii transforma masinile in porci spinosi uriasi, altii inalta capacele de canale ca sa-i decapiteze pe necredinciosi, scufunda nave sau urla in noapte pentru a produce groaza.
Ca sa lupte impotriva raului, urmasii Duniei trebuie nu doar sa-si activeze puterile latente, ci sa le si controleze. Un gradinar cu picioarele pe pamant de felul sau constata ca incepe sa leviteze. Un autor de romane grafice este vizitat in miez de noapte de eroul pe care l-a creat, plasmuitorul prin dans al Timpului si Spatiului, reprezentarea zeului hindus Shiva. O mondena se trezeste ca poate sa fulgere pe cine are chef, nu din priviri, ci cu adevarat, prin puterea mainilor incarcate cu electricitate. Si e doar inceputul, sa mai zic cate alte anomalii se petrec prin lume?! Cateva, ca nu ma pot abtine, referintele culturale sunt delicioase, ramane sa le descoperiti singuri si sa va delectati cu aluziile culese din pictura, literatura si cinematografie: 

"Intr-un sat din Romania, o femeie a inceput sa oua. Intr-un oras din Franta, cetatenii au inceput sa se transforme in rinoceri. Irlandezii varstnici au inceput sa locuiasca in tomberoane. Un belgian s-a uitat in oglinda si si-a vazut ceafa reflectata in ea. Un functionar rus si-a pierdut nasul si apoi l-a vazut plimbandu-se de unul singur prin Sankt Petersburg. Un nor ingust a taiat luna plina si o doamna din Spania care o privea a simtit o durere ascutita, o lama i-a taiat globii oculari in doua, iar umoarea vitroasa, substanta gelatinoasa care umple spatiul dintre cristalin si retina, s-a scurs afara. Dintr-o gaura din palma unui barbat au inceput sa iasa furnici.

Cum sa pricepi astfel de lucruri? Era mai usor sa crezi ca Sansa, principiul vesnic ascuns al universului, isi unise fortele cu alegoria, simbolismul, suprarealismul si haosul si ca toate laolalta preluau controlul asupra problemelor umane decat sa accepti adevarul, adica intruziunea tot mai sporita a jinnilor in viata de zi cu zi a lumii."
Sunt multe trimiteri la cultura pop, la benzile mai intai desenate, apoi hollywoodizate, la copiii creepy din filmele horror, la salvatorii lumii, care are mereu nevoie de supereroi, la cei care o ingrozesc, incercand sa-si transforme anomalia lor in lege, intr-o carte care deschide un portal intre lumea povestilor, a imaginatiei, si lumea reala, incerta si ingrozita de intoleranta. In incoerenta vremurilor pe care le traim, infruntandu-i ororile, Rushdie scrie o carte frumoasa ca un basm, creata din intuneric si lumina, demonstrandu-ne ca parazitul povestilor cu care s-a infectat in copilarie nu a fost inabusit de cei ce nu mai pot visa, confirmand ca "Noi" suntem faptura care isi spune povesti ca sa inteleaga ce fel de faptura este.