Demonisme

Va invit sa vizionati doua filme proaste. Si nu pentru ca ar fi horror, categorie pe care eu o gust cu placere, ci pentru ca reusesc sa cuprinda atatea tipare invechite ale genului incat te miri ce au vrut ele sa aduca in existenta lui si de ce era nevoie sa apara. Ca sa nu mai spun de interpretarea aceea declamativa, recitativa de RAI sau TVE (stiu ca filmul e argentinian, dar nu am chef sa caut cum se numeste televiziunea nationala din Argentina si oricum, ati inteles ideea). Nici europenii, nici sud-americanii nu au traditie in atmosfera horror reala, cum reusesc atat de bine sa o surprinda asiaticii si, cateodata, americanii. Insa le urmaresc productiile, proaste cum sunt, pentru nota de exotism pe care o aduc uneori, pentru specificul local si pentru ca gasesc o malitioasa delectare in a urmari filme atat de proaste incat se transforma fara sa-si propuna in comedii. Daca aveti aceeasi placere cu tenta masochista ca si mine si vreti sa pierdeti intr-un mod amuzant cateva ore cu crap movies, ele va asteapta pe Netflix.

The Binding (2020)

 

Totul incepe atunci cand Francesco se hotaraste sa le ia pe partenera lui si pe fiica acesteia in vizita in sudul Italiei, mai precis in Puglia, sa-i cunoasca mama, renumita in zona ca tamaduitoare. La un moment dat, micuta Sofia este muscata de o tarantula si de-aici lucrurile incep sa se precipite. Ne gasim in acea Italie arhaica, fidela credintelor si traditiilor, unde blestemele sunt puternice si se strang tot mai mult in jurul vilei cu aparenta semiparasita, inconjurata de maslini seculari de crengile carora atarna diverse talismane. Sofia a fost "legata" de cineva, care capata putere asupra corpului si mintii ei. Ca si in cazul deochiului autohton, orice legare are si dezlegare, numai ca acum este vorba de o entitate prea puternica, ce depaseste capacitatea babelor vrajitoare de a se lupta singure cu necunoscutul. 

Avem secrete de familie, iubirea unei mame in masura sa invinga totul, magie neagra, privirea inocenta a strainei nimerite in mijlocul nebunelor satului (pardon, tamaduitoare!), chiar si cliff-hanger, de care abuzeaza pana si filmele care nu-si fac nici o iluzie ca ar putea primi o continuare sau ca ar avea un viitor ... sau cine stie?! Suspansul, care ar fi putut sa faca filmul sa mearga in ciuda locurilor comune, a fost si el atat de plictisit de lipsa oricarei pretentii de originalitate incat nu si-a gasit locul aici si s-a retras spre alte filme. Prezenta demonica a fost insa fun... 

Aterrados (2017) 

Nu neg, asta a fost ceva mai spalat, ca tot ne invartim intr-un mediu unde apa este de vina pentru toate. Macar are atmosfera, desi nu prea stie nimeni incotro sa o conduca. Scenariul, cel mai putin. Important a fost sa punem niste creaturi malefice care aduc mortii inapoi acasa, dau cu oamenii de toti peretii, arunca in ei cu obiecte, le scot ochii si altele de genul asta. Primim la un moment dat o explicatie fragila despre legatura dintre lumi, dar nimic nu ma poate convinge ca daca bolborosesc tevile de apa sau vezi in chiuveta o bula colorata ai casa bantuita. Am incercat eu sa imi concep in minte un scenariu metaforic, in care adevaratii demoni sunt cei care nu ni se arata, violenta domestica, neglijenta, singuratatea... dar parca nu functioneaza in contextul filmului, ca apar paranormalii si-mi demonteaza teoriile. 

Cei porniti sa dezlege misterul par la fel de amatori ca si scenariul care i-a generat, desi se presupune ca ar fi specialisti renumiti in fenomene paranormale si oameni care au vazut manifestandu-se viata de dupa moarte. Personajele nu sunt prea dezvoltate iar dialogurile de-a dreptul ilare. Se straduieste unul sa plece la un moment dat si tot spune "gata, acum am plecat", dar isi amana plecarea pana cand inevitabilul se produce. Incoerenta si inconsecventa explicatiilor si motivatiilor fenomenelor supranaturale reprezinta marele minus al filmului. Pe partea pozitiva, are atmosfera, are tensiune, dar aici s-au concentrat cam toate resursele de creativitate. Adica regia functioneaza, scenariul deloc. Pacat ca dramatismul scenelor a fost uneori ratat de lipsa lor de sens si de coeziune intr-un tot. Sunt cateva scene de-a dreptul horror, dar par mai mult desprinse din mintea unui scenarist care a vrut sa puna la un loc intr-un singur film casele bantuite si potergeisti, un fel de Pet Sematary cu demoni, un ghiveci cu de toate, care nu poate oferi reteta succesului, oricat l-ar ridica atmosfera.

Vizionare placuta!