Saturday, 19 April 2014

Mos Craciun la el acasa

Rare Exports: A Christmas Tale (2010)

Fiindca vine Pastele, consider un moment cat se poate de potrivit sa va spun o poveste de Craciun :). Mai ales ca provine chiar din tara Mosului, Finlanda, asa ca va fi vorba despre un altfel de Mos, nu acela "de export", cu barba alba si lunga, zambindu-le jovial copiilor din supermarketuri sau de pe eticheta sticlei de Coca-Cola. Mosul finlandez are coarne imense, este o creatura diabolica desprinsa parca din imaginarul intunecat al povestilor originale ale Fratilor Grimm, rastalmacite pentru uzul copiilor delicati si sensibili ai secolului XXI, carora nimic nu trebuie sa le traumatizeze copilaria roz... in afara de jurnalele de stiri si productiile vulgare etichetate drept "divertisment". O poveste frumoasa, bine spusa, dar cu final trist, le poate afecta negativ cresterea si dezvoltarea...
Pietari, un baietel din Laponia, nu este deloc un astfel de copil. Traieste impreuna cu tatal sau intr-o casuta dintr-un catun inzapezit permanent, se invata de mic cu traiul aspru al vanatorilor de reni si singura lui jucarie este un maimutoi jerpelit cu ochii din nasturi pe care-l taraste dupa el in lesa oriunde se duce.
Pe muntele din apropiere, un arheolog american tocmai scoate la lumina secretul pastrat de multi ani al celui dintai Mos, pe care numai vechile legende finlandeze il mentioneaza, acela care nu aduce cadouri, ci moarte, un monstru prins sub tone de gheata de care locuitorii sperasera ca au scapat pe veci. Pietari si prietenul sau, Juuso, ii spioneaza si afla despre descoperire. In zadar incearca sa avertizeze micuta comunitate despre pericolul ce o pandeste, va fi ignorat pana in momentul cand tatal sau prinde intr-o capcana pentru animale salbatice un batran murdar, dezbracat. Crezut initial mort, se va dovedi insa cat se poate de viu. Cam in acelasi timp Pietari, nesocotind ca de fiecare data amenintarile tatalui sau care nu mai stie cum sa-l tina in casa, intelege ca toti prietenii sai de joaca au disparut si ca faptul ar avea legatura cu subita aparitie a batranului din magazia unde tatal sau obisnuia sa transeze animalele. Politistul chemat sa investigheze ce se intampla este prea ocupat de disparitia tuturor aparatelor electrocasnice din zona (a caloriferelor in principal), asa ca micutul, impreuna cu tatal sau si doi prieteni ai acestuia vor lua cazul pe cont propriu.
Cam atat despre subiect, va spun doar ca batranul prins la inceput nu este Mosul, ca filmul nu este o parodie (m-as fi asteptat la un ton mai light de la un astfel de subiect), avand mai degraba pretentia unui horror in stilul multor filme cu diversi alieni si monstri ingropati prin Antarctica, insa fara macel uman, dar cu multi reni morti, din pacate.
Mi s-a parut destul de facil ca rezolvare si desfasurare a ostilitatilor, mai ales cand principalul oponent zace sub un bloc de gheata, insa interesant mai ales prin coloritul local, al unei comunitati lapone izolate, cu modul sau de viata si traditiile sale. Am vazut ca si ei au calendar de Yule (Joulukalenteri, cu cele 24 de zile de dinaintea Craciunului, care se deschid ca niste ferestre, cate una pe zi, unde copiii gasesc mici cadouri, poezii sau istorioare), biscuiti cu ghimbir si decoratiuni de Craciun ca la Ikea, peisaje frumoase si frumos filmate.
Dar problema cea mai mare cu filmul e ca, data fiind pretentia de film horror, nu are deloc componenta dark... sa fie din cauza prea multei zapezi din jur?! Nu stiu, dar parca reputatia lui Santa a creat niste asteptari care pana la urma raman neimplinite, mai degraba predominand partea oarecum comica in momentele dorit tensionate. Conflictul se rezolva muuult prea rapid si usor, personajele sunt simpatice, in special cuplul tata-fiu, care sunt tata si fiu si in viata reala. 
Oricum, pentru factorul "exotic" si pentru incercarea de a face un altfel de film despre produsul de export numarul 1 al Finlandei (nici prima, nici ultima, dar apreciez mai mult filmele de Craciun care nu se vor "de familie"), merita o vizionare.

No comments:

Post a Comment