vineri, 16 ianuarie 2015

Cainele Charlie


Cu speranta ca nu comit o incalcare foarte grava a drepturilor de autor, traduc in continuare un scurt articol din Charlie Hebdo, editia de miercuri, 14 ianuarie, semnat de Sigolène Vinson, care mi-a rupt o bucata din suflet si daca tot a facut-o franjuri va dau si voua cate o particica. Mentionez ca, oricat am cautat, habar n-am care este in limba romana onomatopeea ce exprima zgomotul labutelor cainilor (ma gandeam la lipa-lipa, dar ezit, ar fi mai potrivit pentru bautul apei ori clampanitul papucilor; daca stie cineva... au secours! ), asa ca am lasat-o in original, Tic-tic-tic, punand doar cratime.

In pas de caine

Tic-tic-tic-tic... La Charlie avem un caine, un cocker roscat pe nume Lila. De fapt, nu este al tuturor, numai al lui Eric. Din intreaga echipa, il prefera pe Cabu. In aceasta zi de 7 ianuarie, el ii pregateste un festin. Trebuie sa spun ca pe masa redactiei sunt galete bretone aduse de Coco si o prajitura marmorata pe care am cumparat-o pentru ziua de nastere a lui Luz. Cu siguranta Cabu ii va da partea lui.
Tic-tic-tic-tic... La Charlie avem un caine, un cocker roscat care zgarie parchetul. Riss si Charb mai protesteaza cateodata, si atunci Luce ii ia apararea si il mangaie pe cap. Honoré prefera pisicile. Tignous, copiii. Wolinski are o slabiciune pentru Catherine si Zineb. 
Tic-tic-tic-tic... La Charlie avem un caine, un cocker roscat care asista la discutii. "Pentru sau contra Louis de Funés?" Jean-Baptiste este mai degraba pentru. Si Philippe. Lui Fabrice nu-i pasa, important e sa iasa bine. Inainte sa raspunda, Laurent vrea sa faca un sondaj. Antonio are interes sa fie impotriva. Gérard face pe arbitrul. Pelloux spune: "Am numarul lui de mobil" (al lui de Funès).
Tic-tic-tic-tic... La Charlie avem un caine, un cocker roscat intr-un permanent du-te vino prin biroul lui Mustapha. Bernard nu-l aude, rade (rasul lui are accent de sud-vest... da, se poate) privind-o pe Elsa cum gesticuleaza larg vorbindu-ne despre Lacan. 
Tic-tic-tic-tic... La Charlie avem un caine, un cocker roscat care nu intelege de ce miercurea e atata lume. In restul saptamanii, numai Angélique, Simon si Cécile ii tin de urat. Lunea are noroc sa o mai intalneasca si pe Martine.
Pac pac pac pac. Apoi, o tacere de moarte. Jean-Luc si cu mine ramanem culcati la pamant. 
Deodata: tic-tic-tic-tic! 
Tic-tic-tic-tic... La Charlie avem un caine, un cocker roscat  care ne da de stire ca e bine, ca ne putem ridica, au plecat. 
Lila a fost crutata. Poate pentru ca este femela. 
Tuturor prietenilor. Si celorlalti.
Sigolène Vinson

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.