Revista Life a aparut in forma sa imprimata din 1883 pana in 2007, cand s-a hotarat - dupa cum era si cazul in era internetului - incetarea aparitiei sale tiparite si publicarea in format virtual. Asta pare sa-i fi deranjat pe fanii traditionalisti ai bucatii de hartie, iubitori ai naturii si vietii prea putin interesati de supravietuirea padurilor. Pe unii atat de mult incat s-au apucat sa creeze un film - manifest, in care se citeste protestul impotriva initiativei, unde "omul cel rau" este portretizat ca un grotesc personaj de desene animate si "omul cel bun", intruchipat de Ben Stiller, care si regizeaza filmul, porneste intr-o aventura care sa intruchipeze exact motto-ul si idealul revistei: "To see things thousands of miles away, things hidden behind walls and
within rooms, things dangerous to come to, that is the purpose of life".
Walter Mitty se ocupa de procesarea negativelor fotografiilor, multe trimise de apreciatul fotograf Sean O'Connell (Sean Penn), ce colinda lumea in cautarea celor mai expresive momente, secvente, demne de coperta revistei. Problema apare atunci cand poza care exprima, dupa cum spune autorul ei, "chintesenta vietii"si care urma sa ilustreze ultimul numar tiparit al revistei, nu mai este de gasit. De aici incepe aventura visatorului Mitty, ce-l va purta din Groenlanda in Islanda, apoi in Afganistan, pe urmele fotografului, in incercarea de a recupera negativul.
Si de aici incepe si deziluzia mea legata de film. Fiindca, recunosc, trailerul imi crease ceva asteptari. Speram sa dau de o poveste frumoasa, cu cadre memorabile, care sa impleteasca armonios planul fantastic cu cel real. Din pacate, scenariul este prost: foarte simplist si neveridic, il transforma pe "soarecele de biblioteca" cu o viata monotona ce nu si-a parasit niciodata arhivele prafuite decat prin puterea imaginatiei, intr-un super-erou in stare sa se scufunde in apele inghetate ale oceanului (unde chiar exista rechini?!) fara sa pateasca nimic, sa strabata kilometri pe un skateboard, sa iasa din eruptia unui vulcan nevatamat, sa escaladeze salbaticia Himalayei pana spre 6000 de metri... Totul pare artificial si poticnit, tras de par, nerealist, metamorfoza eroului este atat de subita si inexplicabila, incepand cu plecarea sa brusca de la birou direct inspre gheturile Groenlandei, incat ai senzatia ca traim in continuare in fantezia eroului, numai ca nimic nu mai capata dimensiunile fantastice ale unui erou invincibil... E prea uniform, prea lipsit de separarea registrelor, operand cu exact aceleasi date in intamplarile imaginare si in cele - presupus - reale, ce am sperat si m-am temut pana la sfarsitul filmului ca se vor dovedi la fel de false. Am sperat, fiindca asa cum erau, in artificialitatea lor, nu sustineau povestea. M-am temut, fiindca ar fi fost prea de duzina sa spuna "tot ce ati vazut este ireal". Premisa asta a schimbarii vietii, a transformarii in cel care-ti doresti sa fii, nu tine deloc in felul in care a fost dezvoltata in film.
Iar partea de comedie?! Sa nu mai vorbim, mai mult de cateva zambete nu ofera, si alea doar daca te straduiesti... Ploturile secundare, acela al site-ului e-Harmony si al povestii romantice, sunt la fel de subrede si simpliste ca si cel principal, primul dintre ele lasand impresia ca este vorba de o reclama la respectivul site de matrimoniale. De altfel, plasarea de produse este la loc de cinste, ca si cum in toata lumea asta mare ar exista doar o anume pizzerie si o anume marca de bere.
Mesajele inspirationale pe care incearca sa le transmita se scalda intr-un ocean de platitudini si sunt inghitite de realizarea mediocra a filmului. Nu sunt suficiente cadrele foarte frumoase, imaginile ce-ti taie respiratia pentru a compensa lipsa de substanta, dar sunt in masura sa ridice putin filmul din anonimat. Si, dupa cum m-am obisnuit deja, pune-le in fata oamenilor cadre frumoase, reale sau imaginate, si vei obtine o nota mult umflata la publicul IMDb.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.