A Royal Affair (2012)
Am stat eu asa si m-am gandit si am ajuns la concluzia ca Tarilor Romane le-a cam lipsit iluminismul... Desigur, am avut si noi spiritele noastre enciclopedice, un Cantemir de exemplu, sau cateva idei iesite din tendintele comune ale gandirii epocii, la Budai-Deleanu, dar un personaj cu viziune, care sa si poata sa marcheze vremurile, sa aiba un cuvant de spus in oranduirea social-politica, sa inoate impotriva valului, lipseste total din istoria noastra. Nu vorbesc de un intreg curent, cum a fost de exemplu in Franta, caut doar un om. Noi am trecut din Renastere, prin infuzia de pasoptism, direct la relatii capitaliste, fara sa stim prea bine ce ni se intampla, urmand contextul socio-economic general, fara sa intelegem exact care ne sunt stanga si dreapta, lucru pe care continuam sa nu-l intelegem pana in zilele noastre, in epoca guvernarii "pontife". Si continuam sa dam democratiei o interpretare personala si originala... De ce om avea nevoie de sute de senatori si deputati, cand nimeni nu misca in front, cand orice Gica Contra ajunge sa fie considerat tradator al intereselor partidului si expulzat daca voteaza altfel decat cer linia generala si interesele acestuia?! Nu se aduna mai bine pontiful cu mana stanga si mana dreapta si eventual mana contra la o bere si voteaza frumos, ca intr-un Consiliu de Administratie, pe baza numarului de voturi detinute?! Ar scuti timp si resurse si spatiu si multe batai de cap...
Sa ne intoarcem insa in timp, in anul 1767, si sa privim spre Danemarca, tara despre a carei istorie nu stiam mai mult decat din fictiunea lui Shakespeare, inainte de a vedea acest film. Dupa aceea am mai citit una-alta, se pare ca au o istorie bogata in regi cu numele Christian si Frederick. In anul de care aminteam, regele Christian VII se insoara cu printesa Caroline a Angliei. Curand, fragilitatea mentala a regelui face posibila aducerea la Curte a doctorului neamt Johann Struensee, un idealist inspirat de ideile lui Diderot, Voltaire sau Rousseau, a carui influenta asupra regelui, reginei si istoriei se va dovedi coplesitoare. Sfatuitor al ambilor, prieten al regelui si amant al reginei, Struensee va marca in istoria Danemarcei momentul de cotitura, initiind o serie de reforme precum: abolirea torturii, a cenzurii presei, a unor venituri si privilegii ale nobilimii, reorganizarea si reducerea armatei, reformarea sistemului medical si de invatamant, a institutiilor justitiei pentru reducerea coruptiei si multe altele, toate din postura de sfatuitor al regelui, conducand practic tara ca regent timp de 16 luni. Evident ca faptele sale bune nu puteau ramane nepedepsite, cercul intrigilor si jocurilor de putere se va strange si va duce la prabusirea lui. Insa fiul lui Christian va continua reformele incepute si Struensee ramane in istoria Danemarcei ca un initiator al transformarii intr-o societate moderna. Poate ca pentru unele a fost prea devreme si oamenii nu erau inca pregatiti sa le accepte, insa capitalul de simpatie i-a fost subrezit si de relatia cu regina, in urma careia s-a nascut un copil, un lucru foarte prost vazut de o natiune patrunsa de traditia venerarii casei de Oldenburg, din care face parte si actuala regina, Margareta a II-a.
Daca va plac dramele istorice (si am apreciat ca povestea de dragoste nu este impinsa foarte in fata, lasa loc intrigilor, mediului social si politic sa se desfasoare) si vreti sa aflati cate ceva despre istoria Danemarcei ori daca va place Mads Mikkelsen, este un film de vazut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.