Winds in the east, mist coming in.
Like somethin' is brewin' and bout
to begin.
Can't put me finger on what lies in store,
But I fear
what's to happen all happened before.
Cand scriu aceste randuri, ascult coloana sonora a filmului "Mary Poppins", pentru a prelungi atmosfera magica a lui Saving Mr. Banks. Poate nu este cel mai bun film pe care l-am vazut in 2013, dar este cu siguranta, pentru mine, cel mai bun film american al anului 2013... Si nici nu este nominalizat la Oscar! Evident, nu contine negri, evrei, bolnavi incurabili, nebuni sau alte personaje preferate ale atat de previzibililor jurati, nu gadila sentimentul patriotic si nu fura ochii prin imagini extrem de cautate. Dar fura sufletul! Trezeste copilul care dormiteaza in fiecare dintre noi, este duios si tandru, ironic si cinic, dureros si frumos, sentimental la stilul dulce-amarui, nu siropos, asa cum imi place mie.
My world was calm, well ordered, exemplary
Then came this person, with chaos in her wake
And now my life's ambitions go with one fell blow
It's quite a bitter pill to take.
Then came this person, with chaos in her wake
And now my life's ambitions go with one fell blow
It's quite a bitter pill to take.
Asa trebuie sa se fi simtit Walt Disney dupa ce Pamela L. Travers, autoarea cartii "Mary Poppins", pe care o implora de 20 de ani sa-i cedeze drepturile de ecranizare a cartii, pentru a implini promisiunea facuta fiicelor sale de a le transpune pe ecran cartea preferata, a intrat in biroul sau, cu atitudinea ei foarte britanica, rigida, amuzant caustica, nemultumita de orice, de la cordialitatea lipsita de politete a americanilor, pana la scenariul prezentat, de la camera de hotel plina de jucarii Disney si fructe, inclusiv pere, pana la soferul pe care nimic nu pare sa-l scoata din jovialitatea si verva lui. In acele zile din 1961, Walt Disney a obtinut un acord de principiu asupra drepturilor, cu conditia ca scriitoarea sa poata modifica dupa cum doreste viziunea scenaristica a filmului, o conditie contractuala fara precedent.
A British nanny must be a gen'ral!
The future empire lies within her hands
And so the person that we need to mold the breed
Is a nanny who can give commands!
The future empire lies within her hands
And so the person that we need to mold the breed
Is a nanny who can give commands!
Asa se va comporta Pamela "Miss Travers", urmand modelul celei pe care a creat-o, iar intalnirea cu studiourile Disney ii va prilejui o rememorare a propriei vieti, a unei copilarii ce explica mult din ezitarile si dezamagirile sale:
Never need a reason,
Never need a rhyme... step in time!
Over the rooftops!
Over the rooftops!
Never need a rhyme... step in time!
Over the rooftops!
Over the rooftops!
Si totusi, we "need a reason" si-l vom primi din plin, pentru ca, anticipand cele ce vor urma, autoarea cartii ne dezvaluie inca de la inceput ca "Mary Poppins is family", intr-o poveste ce emotioneaza uneori pana la lacrimi.
For a spoonful of sugar helps the medicine go down
The medicine go down, the medicine go down
Just a spoonful of sugar helps the medicine go down
In a most delightful way
The medicine go down, the medicine go down
Just a spoonful of sugar helps the medicine go down
In a most delightful way
Este amara si dulce, cel putin mie mi-a atins niste corzi sensibile care stau de obicei bine ascunse sub un strat gros de bravada si cinism, topit total in 2 ore.
Nu pot sa va spun prea multe fara sa stric magia, asa ca vedeti-l si va veti bucura sufletul! Pe langa o poveste minunata, veti gasi o interpretare extraordinara a Emmei Thompson, muzica excelenta a fratilor Sherman, cei care au compus cam toate piesele memorabile ale filmelor si animatiilor Disney (Mary Poppins, Aristocats, Jungle Books...) dintr-o vreme cu coloane sonore Disney de referinta, nu ca acum, cand apar tot felul de behaitoare in animatiile lor (ca mi-am adus aminte, voiam sa scriu despre Frozen, dar nu-mi gasesc chef pentru o animatie stricata rau de muzica), Tom Hanks... despre care n-am cum sa spun vreodata ceva negativ. Interpretii fratilor Sherman din film au petrecut o vreme alaturi de fratele in viata al duetului de muzicieni geniali Disney, Richard Sherman. Filmul este completat cu fotografii si inregistrari reale ale Pamelei Travers din timpul lucrului la scenariu, exact la fel de tipicara si de minutioasa cum o prezinta filmul.
Si, la final, un indemn pentru copilul din noi:
Let's go fly a kite
Up to the highest height!
Let's go fly a kite and send it soaring
Up through the atmosphere
Up where the air is clear
Let's go fly a kite!
Up to the highest height!
Let's go fly a kite and send it soaring
Up through the atmosphere
Up where the air is clear
Let's go fly a kite!
si versiunea mea preferata a piesei care-mi place atat de mult de pe coloana sonora, una care surprinde mai bine feeling-ul decat cea din ceea ce se presupune ca ar fi fost un film pentru copii dar, asa cum a prezis vizionarul Disney, a bucurat deopotriva copii si adulti:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.