Intre doua pamanturi, intre doua iubiri

Brooklyn (2015) 

 Cand spui "film cu emigranti", te gandesti la toate nenorocirile, lipsurile si exploatarea prin care trebuie sa treaca cei care si-au parasit familia in cautarea unui viitor mai bun. Bine, in zilele noastre te gandesti la altceva: atentate, hartuiri, jafuri sau batai intre ei... dar este un proces in desfasurare, care nu se afiseaza inca pe ecrane in forma artistica. Istoria exodului din ultimul an o vor scrie invingatorii... cand si daca vor fi. Deocamdata, vorbim de anii '50 si de emigrarea irlandezilor in America. Si, prin prisma celor spuse la inceput, despre un film atipic. Eilis (Saoirse Ronan) este una din emigrantii norocosi ajunsi in America. Un pastor pe care il cunostea sora ei, ramasa acasa, impreuna cu mama, i-a asigurat in Brooklyn toate cele necesare: cazarea intr-o pensiune decenta pentru femei, un loc de munca, actele legale, biletul pe vaporul cu care face traversarea. Pe vas, are norocul de a cunoaste o femeie stabilita deja in America, ce-i va vinde cateva ponturi utile pentru a-i usura intrarea in tara. Dorul de mama si de sora e inevitabil, dar in momentul cand incepe o relatie cu un alt dezradacinat, un italian, parca se atenueaza si el si adaptarea este tot mai usoara. Asta pana cand Eilis primeste o veste de acasa... 

Nu am citit romanul lui Colm Tóibín a carui ecranizare este. N-ar strica sa faca parte din planul editorial al Poliromului, tot insist in ideea mea ca editurile ar trebuie sa fie mai sincronizate cu aparitiile de pe ecrane si ma gandesc ce misto ar fi un cinema-librarie, un loc unde se proiecteaza filme (noi si vechi), numai ecranizari literare, iar din librarie sa-ti poti cumpara cartile respective. Brooklyn, de exemplu, ar putea atrage spre literatura, pe langa cititorii lui Tóibín sau alti curiosi, si cativa cinefili mai greu de convins sa citeasca ;). 

Revenind la film, scenaristul este Nick Hornby, un alt nume cunoscut iubitorilor de carti. Rezultatul este un film surprinzator de... cuminte, dar in concordanta cu impul si locurile conservatoare, Irlanda si Statele Unite. E un film foarte usor de urmarit, liniar, aproape ca nu-si paraseste eroina, curat si simplu, unde conflictul este dat de prea multe posibilitati deschise in cale, si anume mai mult cu una decat ar avea nevoie Eilis, atat pe plan sentimental cat si profesional, ca tare bine se potrivesc lucrurile cand nu ar mai fi nevoie. Doua vieti diferite ce i se deschid in fata, o alternativa ce o descumpaneste pe mereu amabila Eilis, fata buna ce-si doreste sa nu supere pe nimeni, sa-i multumeasca pe toti cei din jur, ezitand intre atasamentul fata de radacinile proprii si renuntarea la ele, indepartarea de cunoscut pentru a se arunca intr-o noua viata.

M-am bucurat pentru Saoirse Ronan ca mai joaca si ea intr-un film mai serios, se cam irosea in ultima vreme in tot felul de prostii. Brooklyn ii aduce a diua sa nominalizare la premiile Oscar, dupa Atonement, al film dupa un roman, ca venise vorba. Insa nu o vad castigand. Isi joaca foarte bine vulnerabilitatea si indoielile, dar personajul nu o scoate in evidenta. Nu este un caracter puternic, nici macar suficient de duplicitar cat sa acapareze cadrul; emotiile ascunse, subtile, carora ezita sa le dea frau, nu-s chiar favorizate de juriu. Iar filmul nici atat! E placut, "agreabil" cred ca ar fi cuvantul care-l descrie cel mai bine. Sau, cum imi sufla un prieten, daca Jane Austen ar fi scris povestea lui Eilis, exact in atmosfera filmului ar fi iesit: o imagine realista a lumii inconjuratoare, peste care se suprapun emotiile bine strunite ale eroinei, ca doar o domnisoara victoriana educata nu se poate da in stamba! Nici vorba de pasiuni violente, de intunecarea ratiunii ori macar de o lacrima in coltul ochiului spectatorului. Cu personaj moderat in centru, ramane un film la fel de moderat si caldut.